Ma dau in vant dupa o lectura buna, care ma fascineaza si care ma face sa o citesc pe nerasuflate, dorindu-mi cu ardoare sa vad ce se intampla cu personajele pana in final si, in acelasi timp, dorindu-mi ca povestea sa nu se termine niciodata.

Am numarul tau de Sophie Kinsella

Vorba aia “problema cu o carte buna este ca vrei sa termini cartea si nu vrei sa termini cartea”. Asa am patit eu cu “Am numarul tau” de Sophie Kinsella pe care am lecturat-o in weekend, sambata pana noaptea tarziu, duminica dupa masa si, finalul, duminica seara.

Cand am terminat ultima pagina eram atat de prinsa de poveste si entuziasmata, incat imi venea sa ies acolo in lume, sa caut ceva asemanator. Nici somn nu mai aveam.

Dar trebuia sa dorm pentru ca azi veneam la munca si nu aveam voie sa am cearcane. Un Sam Roxton poate fi intalnit oriunde.

“Am numarul tau” de Sophie Kinsella este clar cea mai amuzanta si frumoasa poveste citita in ultimii multi ani. Si am de gand sa mai citesc si alte carti de la Sophie Kinsella. Imi pare rau ca nu am gasit editia tiparita a cartii si a trebuit sa o citesc in format PDF pe telefonul mobil. Am descarcat-o de aici.

De indata ce gasesc disponibila editia tiparita vreau sa o cumpar si sa o adaug cu drag in biblioteca.

Hai sa va dau si niste citate din “Am numarul tau” Sophie Kinsella, ca sa va confirm recomandarea.

“— Scuze, ar trebui să mă prezint. Sunt naşa lui Magnus, Margaret. Nu cunosc prea multe persoane aici. Dar în timpul slujbei am primit un mesaj pe telefon, de la un anume Sam Roxton. Cel puţin… nu e pentru tine, e despre tine. Spune aşa: „Dacă sunteţi cumva la nunta lui Poppy Wyatt…“

Se aude o exclamaţie surprinsă din spatele ei.

— Am primit şi eu mesajul ăla! spune o fată. Exact la fel sună! „Dacă sunteţi cumva la nunta lui Poppy Wyatt…“
— Şi eu! Şi eu la fel! se aud voci din toate părţile. Tocmai l-am primit! „Dacă sunteţi cumva la nunta lui Poppy Wyatt…“

Am amuţit. Ce se întâmplă? Sam le-a trimis mesaj invitaţilor? Încep să se ridice din ce în ce mai multe mâini; se aud din ce în ce mai multe telefoane care zbârnâie şi exclamaţii.
Oare le-a trimis mesaj tuturor nuntaşilor?

— Am primit cu toţii acelaşi mesaj? întreabă Margaret, privind uluită la întreaga adunare. În regulă, să vedem. Dacă aţi primit mesajul, haideţi să-l citim cu voce tare. Eu
dau startul. Unu, doi, trei… „Dacă sunteţi cumva…“ Când începe zumzetul vocilor, la unison, simt că mă ia cu leşin. Nu poate fi adevărat. Sunt două sute de oameni aici şi majoritatea se alătură corului, citind cu voce tare de pe telefon, toţi ca unul. Cuvintele reverberează în întreaga biserică, sunând ca o rugăciune în cor sau o scandare la fotbal sau ceva de genul.

— „… la nunta lui Poppy Wyatt, aş vrea să vă cer o favoare. Opriţi ceremonia. Opriţi-o. Amânaţi-o, trageţi de timp. Face o greşeală. Măcar rugaţi-o să se mai gândească.“

Am rămas ţintuită locului, în mijlocul culoarului, strângând în mână buchetul, cu inima bătând să-mi spargă pieptul. Nu-mi vine să cred că a făcut asta. De unde a făcut rost de toate numerele de telefon?

— „Să vă spun de ce. După cum a zis cândva o minte luminată: O astfel de comoară n-ar trebui lăsată pe mâinile filistinilor. Şi Poppy e o comoară, deşi nu-şi dă seama de asta. Nu e momentul pentru discuţii sau un comportament rezonabil. De aceea iau această măsură extremă. Şi sper c-o veţi face şi voi. Făcând tot ce puteţi. Spunând tot ce credeţi de cuviinţă. Nunta aceasta e o greşeală. Vă mulţumesc.“

[…]
— O să-i răspund! exclamă brusc Margaret. „Cine sunteţi?“ citeşte cu voce tare în timp ce tastează pe telefon. „Sunteţi iubitul ei?“.

— „Iubit? Nu ştiu. Nu ştiu dacă mă iubeşte. Nu ştiu dacă o iubesc.“

În adâncul fiinţei mele, simt o dezamăgire apăsătoare. Sigur că nu mă iubeşte. Crede doar că n-ar trebui să mă mărit cu Magnus. Încearcă doar să îndrepte ceva ce consideră a fi strâmb. E cu totul altceva. Nu înseamnă că ar simţi ceva pentru mine. Cu atât mai puţin că…

— „Tot ce pot să spun e că ea e cea la care mă gândesc.“

Margaret face o pauză şi vocea i se îmblânzeşte când citeşte continuarea.

— „Tot timpul. Vocea ei e cea pe care vreau s-o aud. Chipul ei tânjesc să-l văd.“

—„Şi o să aştept în faţa bisericii. Spuneţi-i“.”

Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Current month ye@r day *